Connect with us

Rapid: “Farmecul vieții”. Drumul de la agonie la extaz

sursa: sportpictures.eu

Dragostea pentru Rapid e necondiționată. Nici nu-i de mirare. “Farmecul vieții” îl găsești doar în Giulești, “Samba” e și ea tot acolo, iar imnul … E greu să găsești unul mai frumos în fotbalul mondial! Și toate acestea sunt doar o mică parte din întregul univers alb-vișiniu! Începutul, primul meci, primul trofeu, stadionul, iar lista poate continua așa la nesfârșit, pe toate le vom analiza în rândurile următoare.

Începutul

Povestea clubului Rapid a luat naștere în vara anului 1923. Mai exact, în data de 25 iunie. Muncitorii de la Atelierele Grivița sunt creatorii Asociației culturale și sportive CFR, echipă cunoscută drept CFR București. N-a durat mult, iar noul club a debutat în campionatul orașului, unde a rezistat doar un an și patru luni. La 25 ianuarie 1925, echipa a fost exclusă din competiție din cauza imposibilității de a alinia 11 jucători la fiecare partidă, dar și din cauza lipsei unui echipament de fotbal.

sursa: rapid.ro.com

Un an mai târziu, clubul s-a înscris în Categoria a II-a a campionatului din București. După un baraj de promovare pierdut, “feroviarii” au promovat în 1927 în prima categorie din Capitală. După doar cinci ani, micuțul club al CFR-ului au luat startul în noul sistem al Diviziei Naționale de fotbal.

Rezultatele excelente ale “feroviarilor” s-au simțit imediat și-n afara granițelor Bucureștiului. În 1935, au cucerit primul trofeu: Cupa României. Performanța a fost repetată și în 1937, în 1938 și în 1939.

Stadionul Giulești

sursa: flycams

Rezultatele notabile ale echipei muncitorilor n-au fost trecute cu vederea. Astfel, în 1936, s-au obținut fondurile necesare și s-au demarat lucrările de construcție pentru Stadionul Giulești. Deși acum face parte din istorie, “Highbury”, fosta “casă” a lui Arsenal, a fost modelul pe care s-a proiectat arena de lângă Podul Grant.

Stadionul Giulești a fost inaugurat într-o zi cu totul specială, 10 iunie 1939, data care marca împlinirea a 70 de ani de la punerea în circulație a primului tren din România. La festivitatea de inaugurare a arenei de 12 mii de locuri (19 mii in momentul de fata) a participat si Regele Carol al II-lea.

În momentul de față, stadionul Giulești a intrat în programul de refacere în vederea Campionatului European din 2020, găzduit, printre alte orașe, și de București.

Primul titlu

După două schimbări de nume suferite în anii ’40-’50, clubul giuleștean își alege titulatura de Rapid București în 1958. Nouă ani mai târziu a venit și primul titlu de campioană din istoria alb-vișiniilor.

După un start ezitant de sezon, sub conducerea antrenorilor Valentin Stănescu și Victor Stănculescu, dar și cu nume precum Rică Răducanu sau Dan Coe în teren, Rapid a recuperat în partea a doua a sezonului 1966/1967, iar după cele 26 de etape s-a încoronat campioana României.

sursa: 1923.ro

Lotul Rapidului din sezonul 1966/1967: Rică Răducanu, Marin Andrei – Dan Coe, Culae Lupescu, Ion Motroc, Ilie Greavu, Constantin Jamaischi – Constantin Dinu-Buric, Nae Georgescu, Bebe Năsturescu, Teo Codreanu, Viorel Kraus – Puiu Ionescu, Nichi Dumitriu, Sandu Neagu
Antrenori: Valentin Stănescu şi Victor Stănculescu

Retrogradarea

La doar șapte ani de la primul titlu, în 1974, Rapid a picat în Divizia B. A promovat în sezonul următor, apoi, după alți doi ani, a urmat cea mai tristă perioadă din istoria clubului: șase sezoane petrecute în eșalonul secund.

Imnul

În perioada în care clubul se afla în Divizia B, poetul Adrian Păunescu punea pe hârtie unele dintre cele mai frumoase versuri ale sale. Cântărețul Victor Socaciu le-a adăugat notele corespunzătoare, iar rezultatul final este cu adevărat superb. Melodia a fost adoptată imediat de suporterii clubului Rapid, iar de atunci fiecare meci disputat pe Giulești a început cu versurile: “Suntem peste tot acasă”.

“Pe atunci, simţeam ca pe o mare nedreptate că acea echipă şi publicul ei nu aveau un imn care să le unească. Era vremea când se striga <<Ceauşescu PCR au băgat Rapidu-n B! Păunescu-Flacăra, vor băga Rapidu-n A!>>. De aici a pornit totul. Lumea mă iubea în Giuleşti şi am vrut să le dăruiesc ceva în schimb”, declara Adrian Păunescu în 2010.

Era George Copos

În 1992, secția de fotbal s-a desprins de celelalte secții sportive, iar controlul a fost preluat de George Copos, pe atunci patronul companiei “Ana Electronic”, cel mai profitabil distribuitor din Europa al firmei Samsung. Rapid a devenit UFC (Uniunea Fotbal Club) Rapid București și, în ciuda faptului că mulți nu sunt de accord, clubul a avut cea prolifică perioadă din istorie cu George Copos la conducere.

sursa: sportpictures.eu

Cu nume mari pe banca tehnică, cele mai importante fiind Mircea Lucescu și Mircea Rednic, Rapid a câștigat sub conducerea lui George Copos două titluri de campioană (1999 și 2003), patru Cupe ale României (1998, 2002, 2006, 2007), patru Supercupe ale României (1999, 2002, 2003 și 2007) și o Cupă a Ligii (1994). În plus, tot în această perioadă, Rapid a ajuns până în sferturile Cupei UEFA (2006), unde a fost eliminată de Steaua.

Momentul declinului. Insolvența

În decembrie 2012, Rapid a demarat procedura de intrare în insolvență, iar George Copos, intens contestat de o parte dintre suporterii giuleșteni, a părăsit clubul după 21 de ani, în vara lui 2013. Destinele Rapidului au intrat pe mâinile lui Adrian Zamfir și ale lui Nicolae Cristescu.

Trimisă de TAS în Liga a II-a, pe baza criteriilor financiare, Rapid a promovat imediat, iar sezonul 2014/2015 l-a început în Liga I. Zamfir și Cristescu i-au predat ștafeta la începutul campionatului lui Valerii Moraru, însă afaceristul moldovean n-a făcut minuni în Giulești. Cu mulți jucători străini aduși pe bani mulți, cu Săpunaru și cu Daniel Niculae reveniți la echipă, Rapid a retrogradat din nou în liga secundă.

Lovitura finală. Falimentul

Deși în mai 2016, cu Dan Alexa pe banca tehnică, Rapid a sărbătorit promovarea, o lună mai târziu, într-o primă instanță, justiția a declarat falimentul clubului. După lungi demersuri, într-un final, fanii giuleșteni au primit cea mai proastă veste din istorie. Falimentul a fost pronunțat definitiv la 14 decembrie 2016, iar clubul a dispărut din fotbalul românesc.

Renașterea

Încă din toamna anului 2016, înaintea sentinței finale în cazul falimentului, AFC Rapid și Clubul Sportiv Mișcarea CFR au luptat pentru culorile alb-vișinii în Liga a V-a. Din primul sezon, ambele echipe au făcut pasul către eșalonul următor.

În vara anului 2017, fanii giuleșteni au primit din nou vești bune despre clubul mult iubit. În parteneriat cu Primăria Sectorului 1, s-a lansat proiectul ambițios al Academiei Rapid. Echipa susținută de primărie a fost sprijinită și de una dintre cele două formații care au făcut pasul către Liga a IV-a, CS Mișcarea CFR, însă, nu și de AFC Rapid, care își continuă separat parcursul în același eșalon.

Cum Academia Rapid a licențiat dreptul de folosire a mărcii și și-a anunțat participarea la licitația de adjudecare a denumirii “Rapid”, echipa pregătită de Constantin Schumacher este considerată continuatoarea clubului giuleștean. Fanii au fost alături de jucători la fiecare meci și, cel mai important, legendele clubului susțin și ele Academia Rapid. Unele chiar din teren. Daniel Niculae și Daniel Pancu au jucat încă din turul campionatului din Liga a IV-a, iar, în iarna lui 2018, Vasile Maftei a semnat și el cu Academia Rapid.

sursa: sportpictures.eu

Numele primite de-a lungul timpului:

  • 1923–37: Asociația culturală și sportivă CFR
  • 1937–45: Rapid București
  • 1945–50: CFR București
  • 1950–58: Locomotiva Grivița Roșie București
  • 1958–94: Rapid București
  • 1994–02: UFC Rapid București
  • 2002–06: AFC Rapid București
  • 2006–16: FC Rapid București
  • 2017-prezent: Academia Rapid

Palmaresul Rapidului:

Liga I: 1967, 1999, 2003
Cupa României: 1935, 1937, 1938, 1939, 1940, 1941, 1942, 1972, 1975, 1998, 2002, 2006, 2007
Cupa Ligii: 1994
Supercupa României: 1999, 2002, 2003, 2007
Cupa Eroilor: 1942
Cupa Balcanilor: 1964, 1966

Advertisement

Facebook

Copyright © 2020 FotbalTop / www. fotbaltop.ro

LIKE PENTRU PONTURI GRATIS