Connect with us

Politehnica Timișoara: mândria Banatului

Banatul a reprezentat dintotdeauna una dintre cele mai importante zone ale României. Banatul a avut un cuvânt de spus și-n fotbalul românesc. Deși acum nu mai are parte de o reprezentare la fel de puternică precum în trecut, Politehnica Timișoara rămâne un club uriaș în istoria sportului de la noi din țară.

Începutul

Politehnica Timișoara a luat naștere la 4 decembrie 1921, odată cu instituția de învățământ căreia îi poartă numele. Evident, primii ani de existență, aproximativ 20, Politehnica Timișoara a stat în umbra mult mai celebrelor echipe, cel puțin la acea vreme, Chinezul Timișoara și Ripensia Timișoara. Cum cele două cluburi cuceriseră împreună, între 1992 și 1938, zece campionate, lumea era reticentă la apariția noului club.

“Poli s-a înfiinţat la câţiva ani după Marea Unire, ca un răspuns al majorităţii române din Banat la echipele Chinezul, CAMT sau RGMT, formate din minorităţile prietene conlocuitoare. A fost viziunea fondatorilor ei, Traian Lalescu, I. Zăgănescu şi Victor Vlad, care au considerat sportul ca un element important al culturii şi al educaţiei” , declara una dintre legendele clubului timișorean, Ion V. Ionescu.

Însă, statutul de echipă studențească și, în special, cel de echipă românească, au adus, ușor, ușor, fanii alături de Politehnica Timișoara. Spre exemplu, Chinezul, la finala din 1927, a folosit doar jucători de origini maghiară, germană și evreiască, ceea ce n-a fost deloc pe placul suporterilor.

Primii care au îmbrăcat tricoul Politehnicii Timișoara au fost: Pitea, Neamţu, Ignuţa, Sfera, Pop, Vancu, Gherga, Doboşan, Chiroiu, Negru, Franţiu, Munteanu, Deheleanu, Drăghici, Protopopescu sau Ursulescu.

De altfel, primul antrenor, cu pregătire în domeniu, a fost, de fapt, un italian. “Multă vreme nici nu a fost vreun antrenor. Prin 1927 a venit italianul Carneli, care a fost plătit să pregătească şi Politehnica, deşi era antrenorul principal al formaţiei C.A.T.”povestea profesorul Zăgănescu, la rândul său, completat de fostul fotbalist al timișorenilor Vasile Deheleanu: “Toate secretele fotbalului de la el le ştiu. Cât a stat la noi, vreo nouă luni, ne-a învăţat abecedarul fotbalului”.

Vacanța, moftul jucătorilor

Deși poate părea surprinzător, jucătorii Politehnicii Timișoara din acele vremuri erau studenți, unii chiar elevi. Astfel, în anul 1941, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial și la 20 de ani de la înființare, presa sportivă nota că echipa studențească a rămas fără jucători. Cum vacanța mare era în desfășurare, unii “jucătorii” au plecat în orașele lor natale, iar alții erau plecați în practică. În aceste condiții, Politehnica Timișoara nu și-a mai disputat ultimele meciuri din acel sezon și s-a retras, temporar, din competiție. Era a doua retragere din istoria clubului, după cea din perioada 1931-1933, când problemele financiare nu le-au mai permis timișorenilor să evolueze în competițiile interne.

Anii afirmării

După desființarea celor două cluburi celebre, Ripensia și Chinezul, CFR și Politehnica au rămas reprezentantele orașului Timișoara în fotbalul românesc. De altfel, studenții au reușit promovarea în 1948 și au început lupta și pe teren cu CFR.

“CFR, echipa clasei muncitoare, a fost adversarul care a stimulat-o pe Poli în anii 40, când au apărut cu adevărat spiritul şi conştiinţa clubului. În acele vremuri, intelectualitatea era dusă la Sighet. Primul derby în prima ligă cu CFR s-a jucat pe Electrica. Poli a condus cu 2-0 la pauză, dar CFR a câştigat cu 3-2. Folclorul acelor vremuri spune că la pauză a apărut partidul, care a cerut schimbarea scorului în favoarea echipei muncitoreşti”, povestea Jackie Ionescu.

Dragoste în alb și … negru

În zilele noastre, când spunem Steaua, ne gândim la roșu și albastru, când spunem Dinamo, imediat în minte ne vin culorile alb și roșu, când e vorba de Rapid, ne ducem cu gândul la alb și vișiniu. Ei bine, la Timișoara n-a fost dintotdeauna așa. Primele culori ale clubului au fost alb și negru. Abia din 1960, culorile oficiale ale echipei au devenit alb și violet.

“Între ’45 şi ’49, echipa a schimbat mai multe culori, pentru că era sărăcie mare după război şi studenţii luau pe ei ce găseau. Apoi, o scurtă perioadă, Poli a jucat în tricouri violet cu guler şi mâneci galbene, după care s-a decis ca toate echipele studenţeşti să poarte albastru-alb. În aceste culori am jucat până în ’59-’60, când a început să apară constant violetul”, a spus profesorul Ion V. Ionescu.

Primul trofeu

Primul trofeu obținut de Politehnica Timișoara a venit în sezonul 1957/1958, când bănățenii au întâlnit-o în finala Cupei României pe Progresul. Dacă înainte cu doar câteva zile de ultimul act al Cupei bucureștenii au făcut spectacol și s-au impus cu 7-0, în meciul cu adevărat important, timișorenii au câștigat cu 1-0 și au cucerit Cupa României.

Anii comunismului

Însă, pentru o lungă perioadă de timp, Politehnica Timișoara a rămas cu acest trofeu, poate și din cauza regimului politic. Evident, comuniștii susțineau echipa muncitorească, CFR Timișoara, astfel că Poli a avut mari probleme. A oscilat între primele două eșaloane ale fotbalului românesc, iar următorul trofeu l-a cucerit abia în 1980, când a cucerit Cupa României, după o finală cu Steaua, scor 2-1.

Anii ’90

La doar câțiva ani după căderea comunismului, Politehnica Timișoara s-a rupt de instituția de învățământ și a intrat în era Claudio Zambon. Finanțatorul italian n-a făcut minuni la conducerea echipei, iar Poli Timișoara s-a zbătut pentru mult timp în ligile inferioare.

După ce a revenit în 2002 în prima ligă, clubul și-a schimbat denumirea în AEK, s-a mutat la București, însă n-a stat prea mult în Capitală. La decizia managerului Anton Doboș, echipa a revenit la Timișoara. Tot atunci a venit alături de Poli și un sponsor extrem de puternic, Marian Iancu. Așa au ajuns la echipă jucători cu nume precum Caramarin, Gigel Coman, Marius Popa sau chiar antrenorul Cosmin Olăroiu.

Renașterea

După ce a produs surprize în preliminariile Ligii Campionilor, când a eliminat-o pe Șahtior Donețk, pregătită de Mircea Lucescu, și după ce a terminat de două ori campionatul pe locul secund, în 2009 și în 2011, Poli Timișoara a dispărut din fotbalul românesc.

Din cauza datoriilor uriașe, FRF a decis să retrogradeze clubul în Liga a II-a, iar odată cu această hotărâre, Marian Iancu s-a retras și n-a mai finanțat echipa. Salvarea a venit de la suporterii clubului. Deși în 2012 primarul orașului a mutat echipa ACS Recaș la Timișoara, fanii n-au fost alături de noua grupare și și-au înființat propriul club, ASU Poli Timișoara. Ajutată, în mare parte, de sponsorizările venite din partea suporterilor, pe modelul socios din fotbalul de afară, echipa a început din Liga a V-a, iar acum evoluează în eșalonul secund.

sursa: sportpictures.eu

Palmaresul Politehnicii Timișoara:

Divizia A:
Vicecampioană: 2009, 2011

Cupa României: 1958, 1980

Advertisement

Facebook

Copyright © 2020 FotbalTop / www. fotbaltop.ro

LIKE PENTRU PONTURI GRATIS