Horea Codorean nu apare în faţa camerelor de luat vederi şi nici în tabloide. Nu stă nici măcar pe bancă, ci lângă ea. Nu e preparatorul fizic al Stelei, ci are o misiune mult mai ingrată: aceea de a-i recupera din punct de vedere fizic pe jucătorii care vin după accidentări sau care se recuperează în urma unor accidentări.
Fost jucător şi antrenor la grupele de copii şi juniori ale Stelei, Codorean a rămas în staful stelist indiferent de numele tehnicienilor care s-au perindat în club, semn că munca depusă îi este pe deplin apreciată de conducere.
Horea, eşti, alături de medicul Paligora, cel mai vechi om din actuala echipă a Stelei. Cât de multe s-au schimbat de-a lungul timpului?
Pe medicul Radu Paligora l-am cunoscut cu mult timp înainte de a deveni colegi la Steaua. Acum dacă stau să-mi amintesc, am trecut prin multe împreuna, din păcate sau din fericire. Din păcate, deoarece au fost multe accidentari care trebuiau gestionate în aşa fel încât jucătorul să revina pe teren în cel mai scurt timp posibil, dar fără niciun risc de recidivă. Din fericire, dacă pot spune aşa, deoarece în urma unor astfel de momente am câştigat multă experienţă. Că tot vorbim de Radu, atunci trebuie să-ţi zic că-l consider cel mai bun medic sportiv din ţară.
Apropo de oamenii de lângă tine la Steaua, ai lucrat cu mulţi antrenori până acum. Care a fost cel de care te-ai ataşat cel mai mult?
Fiecare antrenor, ca orice om, are atât părţi bune, cât şi mai puţin bune. Dar atât timp cât obiectivul nostru este comun, te bucuri la orice victorie şi suferi la orice înfrângere alături de el. Lucrând cu el zilnic e imposibil să nu te ataşezi de-un antrenor, indiferent de numele său.
În general, în România, se pune accent pe pregătirea fizică. Totuşi, cel mai bun fotbalist de pe planetă e Messi, care nu e deloc cel mai bun la capitolul fizic.
O bună pregătire fizică, alături de o organizare şi disciplină tactică foarte exactă este cheia către succes. Pregătirea fizică te ajută să-ţi respecţi sarcinile postului timp de 90 sau 120 de minute. O bună pregătire fizică te ajută să te refaci mai repede după mec. Totuşi, a fi bun la capitolul fizic, dar fără organizarea şi disciplina tactică de care vorbeam, s-ar putea sa nu fie de ajuns mereu. Exemplul cel mai elocvent este meciul Romania – Olanda de la EURO 2008, când am alergat de două ori mai mult decât olandezii, dar am pierdut cu 2-0.
Care este cel mai “plângăcios” fotbalist pe care l-ai avut la lucru atunci când vine vorba de pregătire fizică?
Cred că e mult spus plângăcios. Tanase se “plânge” de fiecare dată când lucrăm împreună, ba că e mult, ba că e greu, dar de fiecare dată a executat tot, la nivel maxim. Aşa că eu nu mă pot plânge de el.
Horea, ai cochetat cu antrenoratul, spune-ne cât de mult contează o infuzie de jucători în vederea succesului pe termen scurt? Steaua este adepta acestui sistem în ultimul timp.
Este ştiut faptul că pentru a ajunge la un anumit nivel de exprimare o echipă are nevoie de timp. Şi aici ma refer la organizarea jocului, relaţii de joc între fotbalişti, între compartimentele de jucatori. Eu zic că trebuie să treaca un an, doi. Ai nevoie de foarte multe ore de munca, de foarte multe meciuri pentru a face acest lucru. Orice schimbare în acest mecanism duce la o dereglare a acestuia, o fisură care poate fi exploatată de un adversar inteligent, iar de aici încep problemele.
Ce i-a lipsit Stelei în ultimii ani pentru a ieşi campioană?
Liniştea.
Se vorbeşte despre lipsa promovării tinerelor speranţe la Steaua. Care sunt cauzele pentru care niciun puşti din propria pepinieră n-a mai ajuns la prima echipă?
La Steaua se vrea în fiecare an campionatul, cupa şi calificarea în Liga Campionilor. Este greu să reuşeşti acest lucru cu jucători tineri şi fără experienţă. Uite, de exemplu, câţi tineri jucători promovaţi din propria pepinieră au ultimele câştigătoare ale campionatului CFR, Urziceni şi Oţelul?
Pare-se că odată cu venirea lui Ilie Stan puştii au şi ei şanse. Mă referer aici la un Mustaţă, la un Năstăsie, tineri care până acum la alţi antrenori erau doar speranţele Stelei II.
Mustaţă e foarte ambiţios şi are calităţi fizice foarte bune însă mai are de lucrat din punct de vedere tactic. A avut ghinionul unei accidentări la genunchi (ruptura de LIA) care l-a scos din circuit o bună perioadă, iar asta se simte. S-a recuperat totuşi foarte bine, şi acum are şansa de a se antrena şi juca la Steaua, iar dacă nu profită acum când Ilie Stan are deschidere la a promova tineri şi sunt atâtea accidentări, atunci e posibil să nu se mai întâlnească cu aşa oportunitate.
După episodul Petrolul, toţi suporterii îl vor pe Martinovici căpitan. Cum ar trebui să arate căpitanul Stelei?
În primul rând, cred că oricine ar fi reacţionat precum Martinovici, dar să ştii că un căpitan nu este numit de nimeni altcineva decât de grupul din care face parte. Un fotbalist se impune drept căpitan în faţa colegilor atât prin ceea ce face pe gazon cât şi în afara lui. Doar aşa el îşi câştigă respectul şi poate trage echipa după el.
Ai fost alături de jucători la inspecţia gazonului înainte de meciul cu Maccabi, cum a fost atmosfera de pe Naţional Arena?
A fost ceva fantastic. Mulţi dintre fotbalişti nu s-au mai întâlnit niciodată cu un asemenea public.
Totuşi, Ghencea sau Naţional Arena?
Ghencea a fost şi va rămâne casa Stelei. Acolo avem toate condiţiile de pregătire necesare.
Ştii că mulţi mai trec dintr-o barcă în alta. Ai accepta să mergi la o rivală?
Nu. Nu mă văd lucrând în altă parte decât la Steaua
Cine câştigă titlul anul acesta?
Sper că Steaua. Ştiu că este greu, dar odată cu venirea lui Ilie Stan şi revenirea lui Edi Iordănescu, s-a schimbat mult în bine atmosfera din sânul echipei. Jucătorii vin cu placere la antrenamente, se pregătesc bine, au prins din nou “gustul” victoriei şi increderea că pot câştiga orice meci, indiferent de adversar. Un alt lucru extrem de important e acela că suporterii sunt din nou alaturi de echipă şi cred că asta s-a vazut cel mai bine în meciul cu Maccabi.
În final, pentru că ştiu că urmăreşti foarte mult fotbal, Barcelona sau Real?
Real Madrid. Joacă mult mai bine decât în sezonul trecut, iar acum este la un nivel mai ridicat decât Barcelona. Totuşi, nu se bucură de aşa multă simpatie, asta şi din cauza aroganţei lui Mourinho şi Ronaldo.
“Meciul meu de poveste? Am în fiecare zi câte un astfel de meci cu jucătorii accidentaţi care trebuie să fie refăcuţi pentru meciul următor. Lucrăm mereu contratimp” – Horea Codorean
interviu realizat de Alberto Boţoghină
Fără îndoială, comunitatea Interului din România are, după părerea noastră, un lider în materie de istorie a nerazzurrilor. Aşadar, pentru a nu mai pierde timpul cu introducerile, vă anunţăm că, începând din 5 decembrie 2009, 
