Se auzea răsunând în întreaga Ghencea: “Bine aţi venit în Templul Fotbalului Românesc, stadionul Steaua”. Urmau aplauze. Încurajări. Indiferent de numele adversarului, atmosfera era de poveste. Speranţele fluturau în aer, încrederea în propria echipă devenea din ce în ce mai mare pe măsura trecerii minutelor de joc. Aplauzele trepidau stadionul, iar valurile ancorau serile de vis.
Aşa era odată. Azi, trăim, parcă, o altă poveste. Nimic în comun cu trecutul, poate doar numele echipei şi aceeaşi locaţie: stadionul Ghencea.



N-am apucat să scriu despre Milan nici după egalul de pe teren propriu, scor 0-0, cu Bari, din campionat, şi nici după înfrângerea, tot de acasă, scor 0-1, din Liga Campionilor cu FC Zurich, aşa că am să dezvolt acum.
Ce a fost trebuie lăsat în spate. Nu mai contează dezamăgirea ultimelor sezoane, umilirea simbolurilor, speranţele năruite şi rezultatele care au depăşit orice limită.
Turul doi preliminar al Ligii Campionilor a debutat in forţă pentru români. Poli Timişoara a reuşit un neaşteptat rezultat de egalitate în faţa deţinătoarei ultimului trofeu de Cupa Uefa, 2-2 cu Sahtior. Elevii antrenaţi de Ioan Ovidiu Sabău au marcat două goluri la Donetk, prin Gigel Bucur, şi aşteaptă returul de la Timişoara având la adăpost avantajul golurilor marcate în deplasare şi terenul propriu.
Aşteptam cu toţii ziua asta cu sufletul la gură. Sau nu? Permiteţi-mi să cred că nu. Stau şi mă întreb. Chiar vă întreb. Ce s-ar fi întâmplat dacă în locul lui Poli Timişoara ar fi jucat Steaua în această seară? Tot eu răspund. Titluri mari în ziare, pe siteuri, pe bloguri. Jucători urmăriţi pas cu pas, poze în parcuri sau în alte locuri folosite drept mijloc de relaxare pentru fotbaliştii noştri. Noştri, adică români. Asta ca să nu fiu în vreun fel acuzată de subiectivism.
Fotbalul românesc cunoaşte, fără îndoială, părţi la care puţin aveau curajul să gândească. Nu vi se întâmplă şi vouă să aveţi momente în care să vă întrebaţi dacă mai există vreo legătură între jocul cu băşica la care toată lumea se pricepe, mai mult sau mai puţin, şi scenele uşor neplăcute prezentate, astăzi, cu fală de Liga Întâi?



