Share
-
Editorial | A fost odată…
Se auzea răsunând în întreaga Ghencea: “Bine aţi venit în Templul Fotbalului Românesc, stadionul Steaua”. Urmau aplauze. Încurajări. Indiferent de numele adversarului, atmosfera era de poveste. Speranţele fluturau în aer, încrederea în propria echipă devenea din ce în ce mai mare pe măsura trecerii minutelor de joc. Aplauzele trepidau stadionul, iar valurile ancorau serile de vis.
Aşa era odată. Azi, trăim, parcă, o altă poveste. Nimic în comun cu trecutul, poate doar numele echipei şi aceeaşi locaţie: stadionul Ghencea.
Azi, păşeşti pe stadion cu o oră înainte de meci şi rămâi surprins. În jurul tău două-trei persoane. “Sigur meciul începe peste o oră şi nu peste 3?”, era întrebarea care răsucea cuţitul în rană. Stadionul e pustiu. O combinaţie de stări, care mai de care mai ciudate, pun stăpânire pe orice fan stelist. Melancolie, dezamăgire, tristeţe, poate chiar frustrare. Priveşti în jur şi nu îţi vine a crede.
Meciul începe, dar, parcă, în momentul actual, ceea ce este în teren contează mai puţin. Suporterii au dat startul repertoriului împotriva patronului. Ghencea se cutremură. Dar de data aceasta nu sub răsunetul celebrului “Trup şi suflet pentru culori.” Nu, nicidecum. De data asta “Afară din Ghencea”, “*U*E Gigi” şi multe alte scandări împotriva persoanei non-grată din rândul suporterilor roş-albaştrii fac legea.
Nu ştii cum să trăieşti momentul. Să strigi alături de cei din jurul tău? Să taci şi să priveşti meciul? Sau să stai liniştit pe scaun şi să rememorezi trecutul?
Nu ştiu alţii ce au făcut sau nu au facut, dar mie acest meci mi-a lăsat un gust amar. Oare asta merită supoerterul roş-albastru? Oare e normal ca din cauza unei singure persoane să se trăiască prezentul respirând aerul trecutului?
Oare doar pentru mine nostalgia depăşeşte paroxismul şi îmi plimbă în minte 3 cuvinte? “A fost odată…”
Informaţii:
text: Bianca Dumitru | FotbalTop.ro
