Share
-
Fotbalul meu/ Un derby şi cartonaşul
Ţin să specific, încă de la bun început, că nu voi vorbi despre faptul că marele meci Steaua-Dinamo a fost departe de titulatura de “derby” şi nici despre “dansul Shakirei” ori despre “călcatul de fulare”.
Ştiţi care este ghinionul marilor meciuri ale fotbalului românesc? Că se desfăşoară exact în perioada unor confruntări extraordinare în partea mai “fotbaltistică” a Europei. Nu vorbim aici de bani, rezultând că nici de salarii nu vom aduce vorba, ci doar de modul în care unii văd acest fenomen fotbalistic care implică 22 de oameni pe un dreptunghi verde, zeci de mii în tribune şi milioane în faţa micilor ecrane.
De ce în Anglia, spre exemplu, se preferă să se încurajeze echipa prin cântece şi nu prin înjurături la adresa adversarilor ca în România, ca un alt exemplu?
Oare chiar e mai fermecător un “M..E Dinamo”, decât un “Hai Steaua”, spre exemplu? Cu siguranţă nu e, dar la ce să ne mai batem capul cu mii şi mii de întrebări când unui “fan” i-a picat urât privirea unei tobe de maşină, rupând-o fără pic de … normalitate.
Că tot a venit vorba de normalitate, am şi eu o singură întrebare, legată, evident, că doar e trendy, de modul în care un jucător primeşte o suspendare în campionatul intern.
Înţelegând, prin absurd, că fotbalistul nu avea 5 cartonaşe galbene şi, treacă-meargă, nici măcar 4, întreb, se poate dovedi că retoric, dacă în cazul unui nou avertisment de culoare gălbuie primit jucătorul va fi eliminat, suspendat sau cu drept de joc? 
Ce spui tu referitor la scandarile suporterilor e o poveste veche de cand lumea. Si tine strict de bun simt si buna crestere…
De ce? De ce? De ce? Pentru ca Romania este Romania si Anglia este Anglia. Pentru ca romanii sunt romanii si englezii sunt englezii.