Share
-
Fotbalul meu/ Bolovanul…
Se trezeşte de dimineaţă hotărât să se bucure la final. Orele trec, iar favoriţii lui iarăşi nu joacă în formula pe care el şi-o dorea. Se enervează, dar îi trece rapid. Speră. Şi el se poate înşela. Poate de data asta a avut dreptate antrenorul.
Respiră. Din ce în ce mai greu pe măsură ce meciul se apropie. Cine mai are timp să respire când orele se scurg ca bătăile inimii. Se priveşte în oglindă. Nu prea mult. Închide ochii şi se vede câştigător. Îi deschide, se mânjeşte pe faţă grăbit, dar totuşi atent cu ordinea culorilor şi pleacă spre stadion.
Intră în gaşcă împreună cu alţi colegi de “strigăt şi suferinţă”. Scandează, cântă şi… stadionul n-a fost niciodată atât de aproape. E fum, dar nu e un lucru neobişnuit. Girofarele se aud parcă mai tare astăzi, dar poate se află el mai în faţă. “Mascaţii” par mai mulţi, iar cagulele lor parcă sunt mult mai negre şi fioroase ca de obicei.
În faţă, undeva pierdut în ceaţă, dar suficient cât să fie văzut, autocarul rivalelor îşi etalează avariile. Apar şi salvările, iar asta îi dă de bănuit. Se uită speriat în jur. Nimic nu se aseamănă cu cele povestite de bunicul lui. Priveşte cerul. Albastrul şi-a întors spatele în faţa incidentelor, iar acum gri-ul ne priveşte.
E frig. Sau poate e doar frică. Burta îi atinge pământul, iar faţa priveşte din nou gri. E al pământului acum.
…
Nume: FAIR
Prenume: PLAY
Ocupaţie: iubitor de FOTBAL
…
Fusese, fără voia sa, în mulţimea din care un bolovan spărsese geamul autocarului echipei rivale. Ce păcat. Bunicul nu-i spusese niciodată că tărâmul fanilor a devenit un teren de luptă.
Îl iartă, pe vremea lui… aşa ceva nu exista.
Nota 10 cu felicitari. Premiu? Vrei si premiu?
Talent, asta inseamna cu adevarat talent! Cred ca nimeni nu ar mai fi avut rabdare si imaginatie sa scrie un astfel de articol. Felicitari!