Fotbal Top.ro

Într-o perioadă în care suntem preocupaţi mai mult de a prezenta lucruri ce sunt pe lângă fotbal şi nu neaparat ce-l includ, am hotărât să las deoparte influenţele calde ale semifinalelor cu multe goluri şi să aduc vorba despre fotbalul “trist” văzut în prima manşă a meciurilor din penultimul act al Uefa Champions League.

Citeam înainte de meciul celor de la Barcelona, că partida contra echipei lui Abramovici va fi un adevărat regal al golurilor. Nu, nu m-am dus să fac repede un bilet la pariuri, adăugând “priceput” – peste 2,5 goluri. De data asta NU! Am preferat să aştept liniştit să văd cum Cech şi Valdes vor scoate rând pe rând mingea din poartă. Îmi şi făceam iluzii că n-o să am timp să sparg o sămânţă pentru fiecare fază.

E, după meci, nespunând că partida nu a fost una extrem de atractivă, dacă aş fi mâncat seminţe după numărul de goluri, atunci ar fi trebuit să nu desfac punga. În fine, nu despre asta vroiam să vorbim, dar doream să vă spun doar că dacă am văzut doar un singur gol în semifinalele Ligii Campionilor asta nu înseamnă că semifinalele Cupei României, cu 7 goluri în sacoşă, sunt mai atractive. Nu, din păcate..

Partea a doua a înşirării mele de cuvinte o voi dedica excluiv lui Răzvan Lucescu. Merită. Doar este unul dintre cei mai cunoscuţi “juniori” ai României.

În mare nu înţeleg motivele pentru care “junele” Lucescu a fost pus selecţionerul echipei naţionale pentru că, la o socoteală obiectivă, nu cred că este cu nimic mai valoros decât Dan Petrescu, spre exemplu. (Îmi cer scuze tuturor criticilor vestimentari, chiar nu cred că sacourile lui Piţurcă ne-au ajutat în vreun fel, cum nici celebra sa căciulă n-a adus nimic bun tricolorilor, aşa că nici sintagma “Lucescu – bine îmbrăcat” nu mă luminează în vreun fel). Toţi credeţi acum că-mi asortez pantofii la trening, nu?

Închei aici primul episod din “Fotbalul meu”, dar fiţi convinşi că… vor mai urma şi altele!